Violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic sau prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru al familiei împotriva unor alţi membri, inclusiv împotriva copiilor, precum şi asupra proprietăţii comune sau personale.

• 1. Violenţa în familie

  Ce este violenţa domestică?

  Violența domestică este atunci când o persoană încearcă să controleze și să-și impună puterea asupra partenerului său într-o relație intimă. Poate fi vorba de abuz fizic, abuz emoțional sau abuz financiar. In majoritatea cazurilor este săvârșită de bărbați și experimentată de femei. Orice femeie poate fi afectată și se poate întâmpla în orice cămin. Pot exista semne de avertizare pentru a afla dacă relația dumneavoastră este abuzivă.

  Ce este abuzul fizic?

  Abuzul fizic este probabil cea mai recunoscută formă de abuz. Poate duce la răni fizice, și în unele cazuri la amenințarea vieții. Nu întotdeauna lasă semne sau cicatrici vizibile. Dacă vă trage de păr sau aruncă cu un ou în dumneavoastră, este tot violență domestică. Nu subestimați ceea ce vi se întâmplă. Adesea, în timp se înrăutățește.
  
  Aceasta include:

  A fi împinsă
  A fi lovită și pălmuită.
  A fi bătută cu bețe, bâte de golf, bâte de hurley, ciocane și curele.
  A fi înjunghiată cu cuțite și bucăți de sticlă.
  A vă astupa gura pentru a nu țipa în timpul atacurilor fizice.
  A fi scuipată și murdărită de urină.
  A fi bătută sever, a fi trasă de păr.
  A fi bătută și violată în timpul sarcinii, a fi aruncată pe scări în jos în timpul sarcinii.
  A fi lovită cu capul de pereți și de geamurile mașinii.

  Ce este abuzul emoțional?

  Abuzul emoțional este un mod mult mai eficient de a stabili un dezechilibru de putere într-o relație. Adesea nu este văzut cu ochiul liber sau nu poate fi definit de către cei din afara relației. Abuzul emoțional este la fel de dăunător ca și violența fizică. Adesea implică amenințări cu abuz sexual și fizic.
  
  Aceasta include:

  A fi înjosită
  A fi criticată în mod constant
  A fi controlată și monitorizată în mod constant prin folosirea tehnologiei: inclusiv verificarea și înregistrarea folosirii telefonului; verificarea conectărilor telefonice și citirea tuturor mesajelor; abuzatorii folosesc programele spion pentru a citi emailurile și instalează pe ascuns camere în casă.
  Amenințări din partea abuzatorului că va omorî femeia, copiii, membrii ai familiei femeii, sau pe el însuși, inclusiv detalii despre cum și unde va face acest lucru.
  Proprietățile sunt distruse, inclusiv mașinile, mobila, hainele și casa.
  Se referă la dumneavoastră folosind un limbaj jignitor, le considera „un lucru", folosește de asemenea termeni cum ar, „ticăloasă".
  A fi încolțită, deoarece abuzatorul îi ia cheile de la mașină, îi golește rezervorul de benzină, îi fură sau îi distruge telefonul, astfel încât femeia nu poate căuta ajutor.
  A nu fi niciodată lăsată singură; femeile pot fi urmărite din cameră în cameră; sunt însoțite la toate activitățile din afara domiciliului.

  Ce este abuzul sexual?

  Atunci când există o dinamică a abuzului și controlului într-o relație intimă, există un risc foarte mare să apară și abuzul și intimidarea sexuală. Este mai greu pentru femeile care sunt abuzate de către partenerul lor să negocieze o relație sexuală egală și liberă cu acest partener.
  
  Aceasta include:

  A fi violată și bătută în mod repetat: a fi dezbrăcată cu forța și violată; a i se spune că e datoria ei să întrețină relații sexuale cu abuzatorul.
  A fi violată în fața copiilor.
  A fi violată în cazuri deosebite de vulnerabilitate fizică, de exemplu, chiar după nașterea unui copil.
  Degradarea sexuală inclusiv folosirea pornografiei grafice și explicite.

  Ce este abuzul financiar?

  Abuzul financiar este o formă de violență domestică prin care abuzatorul folosește banii ca un mod de a-și controla partenerul. Este o tactică pe care abuzatorii o folosesc pentru a câștiga putere și dominare asupra partenerilor lor și are ca scop de a izola femeia într-o stare de dependență financiară completă. Prin faptul că acesta controlează accesul femeii la resursele financiare, abuzatorul se asigură că femeia este forțată să aleagă între a rămâne într-o relație abuzivă sau a face față unei sărăcii extreme. 
  
  Aceasta include:

  Controlul asupra finanțelor familiei.
  A nu avea permisiunea de a avea un venit independent.
  Obligația de a da socoteală pentru toate cheltuielile inclusiv să aduci chitanțe și socoteală pentru tot ce s-a cheltuit.
  A nu avea permisiunea să cumperi lucruri personale cum ar fi tampoane sanitare.
  A lua toate cardurile de bancă ale femeii și a goli conturile comune.
  Neplătirea sau plata neregulată pentru întreținerea copiilor.
  Falsificarea semnăturilor femeii pe cecuri.
  Reținerea banilor pentru femeile care nu vor să întrețină relații sexuale.
  A nu da bani pentru mâncare pentru femei și copii și bani pentru plata facturilor de întreținere.
  Folosește recesiunea ca motiv pentru a-și justifica abuzul.

  
  Dacă vă aflați sau credeți că v-ați putea afla într-o relație abuzivă, puteți suna astăzi la Linia Telefonică de Asistenţă cu tarif gratuit al Organizației de Asistenţă pentru Femei 1800 341 900 pentru a primi mai multe informații și sprijin. Nu uitați că nici o cultură sau religie nu tolerează violenţa domestică. Violența domestică este descrisă ca fiind „cea mai democratică infracțiune". Nu există un anumit „tip" de casă în care se întâmplă acest lucru. Nu există un anumit „tip" de femeie căreia i se întâmplă. O femeie din cinci este afectată de violența domestică în Irlanda, neținând cont de vârstă, statutul civil, etnie, religie sau trecutul socio-economic.

• 2. Violenţa în familie, un fenomen tot mai întâlnit în R. Moldova

  Acum treisprezece ani, Republica Moldova a reglementat violenţa în familie, adoptând Legea nr.45-XVI din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Cu toate acestea, experţii în domeniul drepturilor omului susţin că, deşi această lege există, totuşi multe persoane sunt victime în familiile lor, iar organele de urmărire penală tergiversează soluţionarea acestor cazuri.
  
  Căsătoria Mariei din raionul Ungheni a durat 16 ani. În toţi aceşti ani, femeia ar fi fost bătută de soţ. Mai mult, ea afirmă că bărbatul îşi manifesta agresivitatea şi asupra celor trei copii. „Nici eu şi nici copiii nu mai suportam atâta umilinţă. Anul trecut m-am mutat cu traiul la părinţii mei”, afirmă Maria. Ea povesteşte că ultima dată când a fost supusă violenţei de către soţ a fost în luna octombrie anul trecut. „Noi plecasem la părinţii mei şi am decis să mă duc acasă să iau haine mai groase, căci era frig afară. Mai întâi m-am adresat poliţistului de sector ca să mă ajute să pătrund în casă, însă acesta mi-a răspuns să mă duc liniştită şi dacă vor fi probleme să îl anunţ. Nu am apucat să-l mai sun pe omul legii. Când strângeam hainele copiilor, soţul s-a năpustit asupra mea, strângându-mă cu o mână de gât, iar cu cealaltă mă lovea. Simţeam că îmi pierd cunoştinţa, dar ca să scap cu zile, l-am muşcat de mână. Sora mea a chemat ambulanţa şi am fost transportată la spital, unde am stat zece zile”, relatează femeia. Ea spune că de un an bate drumul prin instanţa de judecată, fiindcă organele de drept i-au deschis dosar penal pe numele ei, căci i-ar fi cauzat soţului vătămare corporală medie. „Eu am fost la un pas de moarte şi tot eu sunt cea cu dosar penal”, conchide nedumerită femeia. La rândul său, Ion, fostul soţ al acesteia, fiindcă acum sunt divorţaţi, argumentează că nu şi-a bătut soţia niciodată. El mai spune că ea era agresivă, acesta fiind ameninţat cu moartea.
  
  Vasile: „O palmă dată unui copil nu înseamnă bătaie”
  
  Inga din raionul Anenii Noi povesteşte că în 19 ani de căsătorie ar fi fost bătută de soţul ei ori de câte ori acesta era în stare de ebrietate. Femeia spune că scandalurile apăreau pe motiv că ambii erau de confesii religioase diferite. „Cel mai grav a fost la mijlocul lunii martie a.c., când soţul a bătut-o cu bestialitate pe fiica noastră de 16 ani. Copila participa în acea seară la un concurs de frumuseţe ce se desfăşura în liceul din sat. El era în stare de ebrietate, nu a găsit-o acasă. A plecat după ea la şcoală. Pe drum a bătut-o cu pumnii şi picioarele, târând-o prin cimitir de păr, ameninţând-o că acolo îi va săpa groapa”, povesteşte femeia. Inga spune că şi-a denunţat soţul la poliţie, însă acesta, ca să se răzbune, a bătut-o şi pe dânsa. Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal pentru aplicarea violenţei în familie, în prezent cauza penală aflându-se la examinare în Judecătoria Anenii Noi. „M-am temut pentru copiii mei, aşa că am solicitat procurorului ordonanţă de protecţie, document ce îl obligă pe bănuit să nu se apropie de noi de la o distanţă mare”, spune femeia. Vasile, soţul care este bănuit de aplicare a violenţei în familie, recunoaşte că şi-a bătut fiica, însă susţine că nu a maltratat-o în halul cum relata mama ei. „O palmă dată unui copil nu înseamnă bătaie. Iar pe soţie nu am lovit-o niciodată. O ameninţam, o înjuram, dar nu am bătut-o. Eu am peste o sută de kg., dacă îi dădeam o palmă, o pierdeam”, susţine bărbatul.
  
  Ambele femei, Maria şi Inga, sunt nemulţumite de măsurile întreprinse de oamenii legii, care sunt obligate să apere victimele violenţei în familie. „Poliţistul de sector a tratat cu indiferenţă solicitarea mea de a-mi acorda ajutor atunci când am plecat după haine. A venit doar după ce am fost bătută”, spune Maria. Poliţistul din localitate declară însă că nu-şi aduce aminte în amănunte despre situaţia de atunci, însă susţine că ori de câte ori cetăţenii din sat îi cer ajutorul, el acţionează conform legii. Inga însă este nemulţămită de tergiversarea urmăriri penale a soţului. „La 6 ianuarie anul viitor expiră ordonanţa de protecţie, îmi e frică că după aceasta mă va căuta şi voi fi maltratată din nou. Sper că la următoarea şedinţă de judecată va fi o decizie finală, iar agresorul va fi pedepsit”, remarcă femeia. Specificăm că dacă va fi găsit vinovat de violenţă în familie, bărbatul riscă o pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 5 ani. Angelina Zaporojan-Pârgari, director de program la Centrul pentru Drepturile Femeii, afirma în cadrul Conferinţei Internaţională „Egalitatea de Gen pentru o Societate Durabilă”, desfăşurată la 20 noiembrie curent, că, deşi R. Moldova are prevederi legislative care interzic violenţa în bază de gen, femeile mai sunt supuse relelor tratamente în cadrul familiei. „Avem legi bune în acest sens, însă aplicarea lor în practică lasă de dorit din cauza tergiversării urmăririi penale a agresorului sau a neexecutării ordonanţelor de protecţie”, specifică directorul de program din cadrul Centrului pentru Drepturile Femeii.
  
  Victimele violenţei domestice trebuie să se adreseze după ajutor mai multor organe
  
  Lilia Potâng, jurista Asociaţiei „Promo-LEX”, susţine că instanţele de judecată refuză, deseori, să emită ordonanţe de protecţie pentru victimele violenţei domestice, declarațiile acestora fiind neglijate, considerându-se că de fapt ele caută să obțină un avantaj material. „Sunt frecvente cazurile când poliţia şi procuratura refuzau intentarea dosarelor penale în privinţa agresorilor, preferând să-l atragă la răspundere contravențională, cu toate că violența în familie reprezintă o infracțiune în baza Codului Penal”, explică jurista. Doamna Potâng mai menţionează că atunci când pe numele victimei este emisă o ordonanţă de protecţie, unii poliţişti de sector şi asistenţi sociali neglijează executarea acesteia. Pentru ca aceste cazuri să fie soluţionate fără tergiversări, Lilia Potâng le recomandă victimelor violenţei în familie să se adreseze după ajutor mai multor organe cum ar fi: secţiilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei; direcţiilor generale de învăţământ, tineret şi sport; organelor ocrotirii sănătăţii; organele afacerilor interne; comisiilor pentru probleme sociale de pe lângă autorităţile administraţiei publice locale; centrelor şi serviciilor de reabilitare a victimelor şi agresorilor sau altor organizaţii cu activităţi specializate în domeniu. „Ele se mai pot adresa în instanţa de judecată cu o cerere de eliberare a ordonanţei de protecţie a victimelor violenţei în familie şi pot depune o plângere la procuratură privind atragerea la răspundere penală a agresorului”, conchide Lilia Potâng. Potrivit raportului „Rele tratamente pe motiv de discriminare în Moldova”, elaborat de Asociaţia „Promo-LEX”, 90 la sută dintre victimele violenţei domestice sunt femei.
  
  Notă: numele presupuselor victime şi a bănuiţilor au fost schimbate pentru a nu prejudicia mersul anchetei, deoarece în ambele cazuri relatate nu au fost pronunţate decizii de judecată definitive.
  
  La nivel global, între 25 noiembrie – Ziua Internaţională împotriva Violenţei asupra Femeilor şi 10 decembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, se desfăşoară campania „16 Zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii”.